Ziariștii din Corea de Sud, interesați de modelul Sălacea
În aceste zile, ziariști din Corea de Sud au venit la Sălacea pentru a studia maniera în care această comună a reușit să fie un model în colectarea selectivă a deșeurilor. Primarul de Sălacea, Horváth Béla, spune că jurnaliștii din Coreea de Sud au ajuns la Sălacea după ce au citit un studiu de caz despre comună, în limba engleză, publicat de Zero Waste România.
Sălacea ar fi „singura comună din România care a reușit anul trecut să colecteze selectiv în proporție de 45% și se pare că vom reuși și în acest an”, speră primarul Horváth Béla. În cadrul unui proiect pilot, firma SC Eco Bihor, în colaborare cu Primăria Comunei Sălacea, Zero Waste România și cu compania de salubrizare locală SC Ave Bihor, a introdus în comuna Salacea, în luna aprilie 2018, selectarea deșeurilor menajere în 5 fracții: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, biodeșeu, deșeu rezidual.
Succesul acestui proiect la Sălacea e datorat și primarului, care a vrut să afle de la inițiatorii acestuia cum se derulează, pentru ca apoi să-l promoveze de la copil la adult. Primarul de Sălacea a fost la Rogno, în Italia, orășel care a descoperit această metodă de colectare și care ar bloca creşterea prețurilor la serviciile de transport al deșeurilor, fiind totodată o metodă prin care deşeurile se reciclează aproape în totalitate.Italienii s-au inspirat, la rândul lor, din experienţa norvegienilor, constatând că la nordici, cheltuielile cu colectarea gunoiului sunt mai mici.
Promovare de la școală la cârciumă
Proiectul a început cu campanii de consțientizare în fiecare sat al comunei, la cârciumă, dar și la casa de cultură, în fiecare clasă, la școli și grădinițe, cu dotarea fiecărui generator de deșeuri – agent economic, instituție, persoană fizică, cu recipiente pentru colectare separată în 5 fracții. Ba mai mult, primarul Horváth Béla ne povestea că a reușit să-i stimuleze și pe copiii romi să colecteze.
„Din experienţa italienilor, știm că cel mai receptiv la această abordare este copilul și că el este urmat de întreaga familie. Asta se datorează și faptului că mesajele sunt preluate de cei mici prin intermediul mai multor programe școlare sau informări de la nivelul sistemului educațional. Toate acestea se suprapun cu mai multe forumuri ținute la nivelul comunității, pentru a convinge localnicii din ce motive este mai indicat să ajungă deșeurile selectate la locurile de depozitare, nu amestecate”, explică primarul Horváth Béla.
Potrivit Eco Bihor, proiectul a continuat cu „realizarea unor curți de deșeuri pentru preluarea deșeurilor provenite din construcții, voluminoase, periculoase, cu retragerea insulelor de colectare separate de pe domeniul public, cu verificarea continuă a implementării și funcționării sistemului de către angajații unității administrative teritoriale și ai operatorului de salubritate.
Rezultatele obtinute în perioda proiectului au fost: creșterea ratei de colectare separată la 60%, creșterea procentului de la 3% la 64,32% la deșeurile valorificabile din deșeuri menajere, conducând astfel la scăderea fracției care să fie eliminată final in depozit. Cu aceste rezultate, Comuna Sălacea a intrat în sistemul Zero Waste. Concluzia celor de la Eco Bihor, după ce au văzut rezultatele de la Sălacea, este că „nu e necesar să asteptăm zeci de ani pentru a atinge rata de reciclare dorită. Trebuie făcuți doar pașii necesari”.
Ziariștii din Coreea se află de două zile la Sălacea, unde au realizat un interviu de peste trei ore cu primarul, dar și cu localnicii, precum și cu copiii din școli. Primarul Horváth Béla spune că ziariștii din Coreea de Sud, care reprezintă o publicație națională, sunt extrem de scrupuloși în munca lor, vor detalii exacte.
Miercuri, ei vor fi prezenți la Oradea, la Eco Bihor, pentru a vedea baza de sortare. La nivel național, lucrurile nu stau nici pe de pe parte atât de bine ca la Sălacea. Până în 2021, România trebuie să recicleze 50% din cantitatea de deşeuri municipale, o ţintă pentru neatingerea căreia autorităţile publice locale ar putea plăti zilnic penalităţi de ordinul sutelor de mii de euro.
La ora actuală, România reciclează doar 5% din deşeurile municipale, dar chiar şi aşa, cea mai mare problemă o reprezintă amestecarea fracţiilor umede cu cele uscate.
